Sunt zile in care nu mai pot sta pe loc si pur si simplu ies in plimbari lungi. Cel mai adesea aleg parcul Herastrau. Poate pentru ca e si cel mai aproape de casa, dar si pentru ca m-am obisnuit sa ma plimb in el.
De fiecare data cand pasesc pe aleile parcului si imi incep plimbarea, simt ca timpul sta in loc pentru mine. Ma pierd in ganduri, in peisaje, in tot ce ma inconjoara, ma aflu la kilometri intregi distanta de lumea exterioara acestui loc. Aceste evadari imi induc o stare de liniste si beatitudine. Daca as putea, as sta acolo ore intregi privind apa, frunzele, micile animalute ce se ivesc pe carari, as sta acolo pana s-ar ivi apusul si i-as admira reflexia in lacul ce devine auriu doar pentru cateva ore.
Si totusi trebuie sa ma trezesc si sa revin inca o data in lumea reala.
Frumos!
RăspundețiȘtergereE minunat să poţi evada în felul acesta.