Cum se face ca unele vise sunt atat de reale, incat le poti atinge? De ce a trebuit sa fiu martora unui lucru atat de oribil si totusi ireal? Stau si privesc neputincioasa, vreau sa spun cuiva ce se intampla, insa cuvintele nu vor sa iasa. S-au blocat undeva si mi-au inclestat gura. Vreau sa tip, insa nici asta nu pot sa o fac. Privesc si doar lacrimile incep sa curga usor pe obraz. Parca au fost plantate sa stea acolo si in neputinta mea privesc in continuare ce se intampla. Totul pare atat de real. In final ochii mi se deschid, imi dau seama ca a fost un vis urat. Doar durerea sfasietoare ce o am in suflet va ramane acolo pana cand ii va locul uitarea.
Mai rau e cand visezi ceva frumos si iti dai seama ca a fost doar vis.
RăspundețiȘtergereS-a intamplat si varianta asta Invi. O prefer oricand, decat partea in care ma trezesc plangand. :(
RăspundețiȘtergereToate trec, taci cu nenea!
RăspundețiȘtergereDaca imi canti un cantecel, tac. :))
RăspundețiȘtergere